vitaminele B

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

default vitaminele B

Mesaj Scris de georgiana-francesca la data de Dum Oct 11, 2009 6:06 pm

VITAMINA B1 (TIAMINA)
Este
cunoscuta si ca "vitamina bunei dispozitii", deoarece are efecte
binefacatoare asupra sistemului nervos si a starii psihice. Vitamina
mai este cunoscuta si sub denumirea de "vitamina performantei
intelectuale", deoarece asigura cresterea randamentului intelectual.
Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este
absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a
sistemului nervos. Aceasta vitamina
aduce o contributie importanta si la mentinerea tonusului musculaturii
netede. Are functie de coenzima intervenind in numeroase reactii
biochimice importante, in metabolismul glucidic. Diminueaza durerea
resimtita (adjuvant in tratarea zonei zoster). Este implicata in procesele de conducere axonala si in transmiterea neuromusculara.
Carentele de vitamina B1 antreneaza oboseala, pierderea apetitului si a greutatii corporale si pot duce la polinevrita, boli cardiace si digestive, reversibile, prin administrarea de vitamina B1. Alimentatia excesiva de glucide si alcool determina carenta vitaminica B cu precadere a tiaminei, iar deficitul de tiamina se manifesta prin polinevrite periferice, atrofie musculara, edeme si cardiomegalie, fenomene de encefalopatie.
Vitamina B1 este practic lipsita de fenomene toxice (semnalat doar la
injectia intravenoasa "socul tiaminic", probabil de natura alergica).
Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul
cresc necesitatea de vitamina B1. In stare naturala se mai gaseste in
cereale, drojdie, portocale, plamini si ficat de vita, cartof copt, mazare, faina de secara. Are si un usor efect diuretic.




VITAMINA B2 (RIBOFLAVINA)

Are rol in oxidoreducerea
celulara. Cointeresata in integritatea pielii, fanerelor (par, unghii),
mucoaselor, in acuitatea vederii (se gaseste in celulele fotosensibile
din retina).
Toate actiunile care suprasolicita organismul, precum si dezvoltarea
fizica, au nevoie de un aport suplimentar de vitamina B2 (sarcina, alaptare). De asemenea, vitamina B2 are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor, precum si in catabolismul lipidelor si a glucidelor.
Lipsa vitaminei B2 produce
tulburari de crestere si dezvoltare si favorizeaza aparitia unor boli
dermatologice. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei
proteinelor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si
in situatiile de stres. Surse alimentare de vitamina B2 sunt: painea vitaminizata, lapte sau produse lactate, hrisca si ovaz, ficat de vita, carne de porc, oua.


VITAMINA B3 (PP SAU NIACINA)
Este o vitamina esentiala pentru respiratia
tisulara. Este componenta de baza a enzimelor implicate in metabolismul
glucidelor, lipidelor si proteinelor si in oxidatia biologica
(oxidoreducere). Este indispensabila functionarii normale a aparatului
digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si
mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni. Este folosita in
scop medicamentos.
Carenta determina aparitia pelagrei (cei trei D: dermatita, dementa, diaree).
Vitamina B3 are si rolul de a preveni numeroase dermatoze. Are un efect
calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia sangvina, scade
tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a
trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).

VITAMINA B4
Se mai numeste si adenina
si favorizeaza absorbtia fierului, participa la metabolismul unor
aminoacizi la biosinteza acizilor nucleici, impreuna cu alte vitamine
are rol in biosinteza hemoglobinei si a globulelor rosii si este foarte
utila in tratamentul unor anemii.
Lipsa adeninei
sau a acidului folic este un factor de risc pentru unele malformatii
congenitale. Recent, un grup de medici din Alabama a raportat ca acidul
folic are un rol important in profilaxia cancerului de col uterin.



VITAMINA B5 (ACIDUL PANTOTENIC)

In organism
acidul pantotenic este inclus in coenzima A ce intervine in
metabolismul glucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la
generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol
important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Este important in
asigurarea troficitatii cutanate si mucoase.
Carenta determina tulburari neurologice (parestezii ale extremitatilor, mialgii,
cefalee, oboseala, tulburari de somn) si tulburari digestive (greata, voma, flatulenta).
Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si
stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este
indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale.


VITAMINA B6 (PIRIDOXINA)

Intervine in
metabolismul intermediar si in special la nivelul sistemului nervos.
Are un rol foarte important in buna functionare a sistemului nervos si
imunitar lipsa eila copii duce la convulsii, iar la adult la
astenie, nervozitate, insomnii, pierderea in greutate, tulburari neurologice, glosita, depresii, anemie,
irascibilitate, polinevrita. De asemenea, lipsa ei mai determina
dermatita seboreica. Exista deficite genetice caracterizate printr-o
afinitate scazuta fata de formele metabolizate ale vitaminei B6 ceea ce
face ca aportul alimentar de vitamina B6 sa fie insuficient si
determina aparitia unor sindroame de deficit vitaminic: cistationurie
(insotita de tulburari mintale), anemie hipocroma, macrocitara cu
hipersideremie si
hemosideroza, convulsii generalizate la sugari. Exista medicamente
care, administrate timp indelungat, datorita antagonizarii vitaminei B6
pot fi cauze de tulburari neurologice (izoniazida, cicloserina,
hidralazinele, penicilamina). Contraceptivele hormonale orale pot
provoca de asemenea fenomene de hipovitaminoza B6, de obicei minore.
Este necesara pentru asimilarea magneziului si in procesul intern de
producere al acidului clorhidric necesar digestiei. Intervine in
metabolismul aminoacizilor. Cisteina prin autocondensare formeaza
cistina (un
aminoacid).
Cisteina este gasita la om intr-o cantitate bine definita. Nivelul
constant de cisteina se mentine prin franarea cresterii lui peste un
anumit prag, fapt realizat de vitamina B6, de acidul folic si de
vitamina B12. Persoanele la care nivelul de cisteina creste prezinta un
risc triplu de
infarct
decat cele la care nivelul este normal. Vitamina B6 are rol in
absorbtia intestinala a vitaminelor B. De asemenea incetineste evolutia
osteoporozei fiind necesara, alaturi de calciu si vitamina D3. Scaderea
aportului de vitamina B6 determina scaderea impresionanta a
limfocitelor si a catorva
interleukine.
Vitamina B6 este deci necesara pentru mentinerea functionalitatii
optime a sistemului imunitar. Vitamina B6, prin faptul ca activeaza
unele enzime, are multiple roluri. Participa la metabolismul
aminoacizilor, a acizilor grasi esential si al fierului. Se gaseste in
drojdie, ficat si carne. Este absolut indispensabila formarii
anticorpilor si a hematiilor (globulelor rosii). Deoarece are un rol
important in metabolismul aminoacizilor, necesitatea utilizarii este in
raport direct cu cantitatea de proteine consumate. Aportul crescut de
proteine si un efort fizic sustinut si intens maresc considerabil
necesarul de vitamina B6 al organismului.
Lipsa acestei vitamine
afecteaza structura si functionarea normala a tesutului muscular. Este
necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic
natural. Vitamina B6 poate fi gasita in urmatoarele surse naturale:
peste, galbenus de ou, alune nesarate, banane, avocado, cereale, legume
si fructe proaspete si uscate - spanac, varza, mere, struguri.
Doza zilnica recomandata este de 50-100 mg/ (sub supraveghere).
Administrare:
dozele zilnice recomandate se incadreaza intre 0.6-1.6 g pentru copii
si intre 2-2.2 g pentru adolescenti si adulti. Doza este mai mare in
cazul femeilor gravide, lauze sau pentru cele care folosesc
anticonceptionale. Luata in exces, vitamina B6 dauneaza sistemului nervos



VITAMINA B7

Este
componenta a unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor,
glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive
oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedica
incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune si
prevenirea alopeciei (cheliei). Sportivii necesita cantitati mari din
aceasta vitamina. Avidina din oul crud intarzie absorbtia acestei
vitamine.


VITAMINA B8

Concentratia
acesteia in organismul uman determina descuamarea pielii, caderea
parului, scaderea hemoglobinei, lipsa apetitului alimentar, oboseala,
alterarea psihicului. Se recomanda in dermatoze si starile de oboseala.
La nivelul celular exercita functia de coenzima in reactiile de
carboxilare si transcarboxilare.

Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.

Impreuna
cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei)
favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica,
impiedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la
eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in
organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la
scaderea capacitatii de memorare.


VITAMINA B9 (ACIDUL FOLIC)
Are
rol in metabolismul proteinelor, al acizilor nucleici si in formarea
hematiilor. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase,
iritabilitate, scaderea memoriei.

Are
efect antialergic (desensibilizant), efect chemotactic pozitiv asupra
polimorfonuclearelor (induce si stimuleaza chemarea leucocitelor la
locul leziunii). Stimuleaza sistemul imunitar (in cercetare), contine
un principiu antileucemic (in cercetare).

Vitamina
B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Impreuna cu
colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esentiale ale
membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabila
transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si
un efect calmant pronuntat.

Valorile normale ale acidului folic sunt: 2,3-17ng/ml in plasma si 175-700ng/ml in hematii.
Daca valorile sunt mai mici de 4ng/ml in plasma inseamna ca pacientul
sufera de o anemie megaloblastica, iar daca daca valorile sunt mai mici
de 175ng/ml inseamna ca pacientul sufera de
alcoolism.

Surse
alimentare naturale de acid folic sunt: drojdia de bere, ficatul de
vitel, varza alba si de Bruxell, sfecla, bananele, citricele si
sucurile obtinute din acestea.


VITAMINA B10
Contribuie
la metabolismul fierului si la formarea hematiilor (globulele rosii).
Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantoteic.
Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.


VITAMINA B12 (CIANCOBALAMINA)
Are
un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si
acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la
dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii
corporale. Din aceste motive, este utila in profilaxia si tratamentul
anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B12
isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului
nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea
capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului
psihic.


VITAMINA B15 (PANGAMAT DE CALCIU)

Se
extrage din germenii si tarata de orez si din semintele de cais precum
si din drojdia de bere. Acidul pangamic sau vitamina B15 are rolul de
activare a proceselor metabolice oxidative la nivel celular, are efect
detoxifiant si de refacere a respiratiei celulare.
Se utilizeaza
in afectiunile cardiovasculare, dermatologice, hematologice, in
alcoolism si in medicina sportiva. Reface valoarea normala a tensiunii
arteriale si amelioreaza astmul bronsic. De asemenea, se obtin efecte
pozitive prin utilizarea acesteia, in cazul metabilismului hepatic,
lipidic si protidic. Vitamina se foloseste si in domeniul dermatologiei
(dermatite, uriticarie, eczeme, etc.), in combaterea etilismului,
narcomaniilor (datorate morfinei, opiului si hasisului) si pentru
reactivarea oxidarilor si metabolismului perturbat in fenomele de
ateroscreloza. Pentru mai bune rezultate, deseori vitamina B15 se
asociaza cu vitaminele A si E.
Se poate administra in cura de 20-40 zile iar dupa 2-3 luni, cura se repeta

_________________
avatar
georgiana-francesca
moderator
moderator

feminin
Numarul mesajelor : 7511
Varsta : 35
Localizare : comanesti/bacau
Joburi/Distractii : agent publicitar
Stare de spirit : vesela si energica
zodia ta :
. :
Data de inscriere : 18/10/2008

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum