pilula contraceptiva, riscuri si beneficii

De la introducerea acesteia in anul 1960, milioane de femei au luat contrceptive orale la un moment sau altul. De fapt, 80% dintre femeile care s-au nascut dupa 1945 au utilizat “pilula” pe perioada vietii lor.
Pentru multe dintre aceste femei, lipsa batailor de cap in privinta unei sarcini nedorite a venit insotita de o alta grija – “contraceptivele orale duc la cresterea riscului de cancer mamar“ li s-a spus, beneficiile depasind cu mult eventualele riscuri asociate.

Cauzele de ingrijorare au inceput in anul 1996 cu cercetarile demarate de un grup de cercetatori care au pus laolalta datele stranse in urma a 54 de studii diferite efectuate pe parcursul a 25 de ani, cu privire la cancerul de san. Ei au anuntat ca femeile care au luat pilula erau supuse unui risc cu 24 de procente mai ridicat de a face cancer la san, decat cele care nu au luat pastila. Concluziile trase de ei au fost controversate din cauza metodologiei adoptate (combinarea multor alte studii anterioare, fiecare cu metode diferite de colectare a datelor), dar au ramas neprovocate pana acum.

In New England Journal of Medicine se raporteaza ca intr-un studiu al Centrului de Control si Prevenire a Bolilor s-a tras concluzia ca nu exista un astfel de risc. Intr-un editorial care a aparut in aceeasi revista, cercetatorii dr. Nancy Davidson si Kathy Helzsouer au dat la iveala sentimentele comunitatii medicale.“
Importanta acestei descoperiri este foarte mare pentru sanatatea publicului este enorma.” Acest ultim studiu, (spre deosebire de cele anterioare) a strans datele pe care s-a fundamentat intr-o modalitate mult mai directa. Au examinat istoricul medical a 9.257 de femei din zonele oraselor Atlanta, Detroit, Philadelphia, Los Angeles si Seattle. Marchbanks si colectivul a descoperit ca in cazul celor 4.575 de femei la care au aparut tumori mamare, probabilitatea de a fi luat pilule contraceptive era aceeasi ca si la cele 4.682 de femei la care nu aparusera simptomele tumorilor canceroase.

Mai departe, in cazul acelora care luasera pilula pe durata unor ani intregi, sansele sa dezvolte cancer mamar erau aceleasi ca si la femeile care luasera anticonceptionalul numai pe o scurta perioada de timp sau care tocmai incepusera sa ia pilula. Dar in privinta anticonceptionalelor mai vechi, care aveau continuturi mult mai ridicate de hormoni estrogeni decat ceea ce exista la ora actuala pe piata? Rezultatele lor se refera in egala masura si la aceste cazuri; nici o crestere a riscurilor. Rezultatele se mentin aceleasi si pentru diferitele categorii etnice.

“Studiul nostru furnizeaza probe solide asupra faptului ca folosirea in trecut a contraceptivelor orale nu duce la cresterea riscului aparitie cancerului de san ulterior, pe parcursul vietii“, a afirmat Marchbanks, epidemiolog in sectorul de sanatate a reproducerii la Centrul de Control si Prevenire a Bolilor. “Pentru cele mai multe femei care nu fumeaza, beneficiile folosirii contraceptivelor orale depasesc cu mult riscurile in privinta sanatatii care pot aparea.“

Aceasta este o veste foarte importanta pentru femeile care iau anticonceptionale pe cale orala. Studiile anterioare au aratat deja ca in cazul femeilor care luau pilule, riscul de a face cancer ovarian si al endometriumului (un strat subtire de celule care captuseste uterul) era mai scazut. Pentru femeile care fumeaza, riscul folosirii contraceptivelor orale ramane la fel ca si in rarele cazuri in care duce la aparitia cheagurilor de sange, a cancerului de ficat sau a atacurilor cardiace.
Stirea oferita de aceste cercetari este insa mult mai profunda, deoarece acum ne apropiem practic de momentul in care primele generatii de femei care au luat pilula ajung la varsta critica la care poate aparea cancerul de san la femei.

Am gasit ceva de cancerul de col uterin, e interesant si m-am gandit sa-l pun si aici sa-l cititi si voi.

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului.

Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in :
a)factorii ce apartin mediului inconjurator ;
b) factorii ce tin de gazda.
Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc externi

Mediul

Chiar daca in ansamblu, la nivelul ariei noastre geografice, mai exista deosebiri intre mediul urban si cel rural privind factorii care ar putea avea un rol in etiologia cancerului de col uterin, la ora actuala este recunoscut faptul ca nu exista diferente semnificative ale incidentei intre mediul urban si rural.

Rolul igienei genitale si sexuale deficitare

Asa cum am mai aratat, inca din anul 1840, Rigoni-Stern a remarcat ca femeile cu viata sexuala absenta sau mai redusa au o incidenta foarte redusa a cancerului de col.
In 1966, Stadler nu a reusit sa culeaga din toata literatura de specialitate decat 12 cazuri de cancer cervical la virgine. Pe de alta parte, este demonstrata incidenta crescuta a cancerului de col la femeile cu numerosi parteneri. In SUA cancerul de col uterin este de 4 ori mai frecvent la prostituate decat la celelalte femei si este doar exceptional la femeile celibatare.

Numerosi autori au indicat o incidenta foarte scazuta a cancerului colului uterin la anumite populatii, grupuri etnice si religioase, la care viata sexuala este legata de anumite practici si obiceiuri rituale : Haentzel-Hillhouse in 1959 la evreice ; Khmet in 1963 la musulmane ; Leon in 1964 la anumite secte adventiste.

Incidenta este mai scazuta la femeile japoneze, probabil datorita imunitatii ereditare sau circumciziei partenerilor si unei mai bune igiene genitale.
Cancerul colului uterin este mai frecvent la femeile din Africa de Nord decat la femeile europene sau americane, probabil datorita igienei mai bune a ultimelor.

Concluzia majoritatii acestor studii este recunoasterea existentei unui factor comun carcinogen, probabil un agent viral sau chimic (Lange-1987) , transmisibil prin contact sexual in conditii de igiena precara.

Comportamentul sexual masculin

Daca un agent transmisibil sexual este responsabil pentru cel putin unele cazuri de cancer al colului uterin, este de asteptat o legatura intre comportamentul sexual masculin si cancerul colului uterin. Exista un numar de observatii care vin sa confirme aceasta asociere. In primul rand exista asocierea intre cancerul penisului si cancerul colului uterin: riscul de cancer al colului la femeile al caror sot sufera de un cancer al penisului este de 3 pana la 6 ori mai mare decat la celelalte femei. In al doilea rand, femeile maritate cu barbati ale caror foste sotii aveau un cancer al colului au prezentat un risc de doua ori mai mare la contractarea maladiei. In al treilea rand, exista un risc evident crescut de contractare a maladiei pentru femeile monogame sexual, dar al caror sot are mai multe partenere sexuale.

In 1950, Bleich emite ipoteza carcinogenitatii smegmei. In opozitie, alte studii arata o incidenta mica a cancerului cervical si la femeile perse din India , caracterizate prin anumite obiceiuri si parteneri sexuali fara circumcizie. Investigatii mai recente au aratat ca sotiile barbatilor la care s-a facut circumcizia au avut un risc semnificativ scazut pentru cancerul colului uterin. Prin urmare, pentru determinarea precisa a rolului circumciziei sunt necesare, in continuare, studii bine documentate.


Rolul factorilor virali si bacterieni

In ultimii ani, ipoteza etiologiei virale a fost sustinuta de tot mai numeroase studii, la ora actuala atentia concentrandu-se asupra grupului herpes simplex cu cele doua tipuri: I-oral; II-genital si asupra virusurilor umane papylloma , tipurile 16 si 18.

Virusurile papylloma umane (HPV) sunt considerate printre factorii cu cea mai mare responsabilitate etiologica. Ele sunt, in mod obisnuit, gasite in tractul genital al barbatilor si femeilor, iar infectia se manifesta sub forma de condiloma accuminata (atribuita infectiei cu HPV tip 6, 11, 34, 39, 41-44, 51-55). Aceste leziuni sunt observate, de obicei, la nivelul vaginului si colului uterin. Tehnicile recente de hibridizare cu ADN au aratat ca ADN-ul viral poate fi, de asemenea, identificat la nivelul colurilor normale histologic.

Relatari despre cazuri de cancer in care s-au utilizat tehnici de hibridizare au indicat ca tipurile 16 si 18 HPV sunt frecvent intalnite, in timp ce tipurile 30-35 HPV doar ocazional in neoplazia intraepiteliala cervicala si in leziunile invazive. Ratele de prevalenta a infectiei cu HPV tipurile 16 si 18 sunt mai ridicate in cazul carcinomului cervical invaziv, fata de colul normal si de CIN. Prevalenta infectiei cu tipurile 6 si 11 HPV pare a fi cea mai ridicata in neoplazia cervicala intraepiteliala, decat in cancerul invaziv.

Toate aceste rezultate nu indica o asociere cauzala intre infectia HPV si cancerul colului uterin. Diferentele observate in prevalentele HPV intre grupuri s-ar putea datora, cel putin partial, diferentelor altor caracteristici relevante ale subiectilor, cum ar fi varsta si comportamentul sexual, strans legate de cancerul colului uterin.
Din 1966 pana la inceputul anilor '80, virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2) a fost considerat ca agentul infectios cel mai probabil implicat in cancerul colului uterin.

Majoritatea dovezilor proveneau din studii efectuate in diverse arii geografice si relatau o prevalenta ridicata a anticorpilor HSV-2 in serul bolnavelor, fata de martore. Coroborand toate aceste date Rotkin emite in 1973 ipoteza carcinogenezei cervicale multistadiale :
• declansarea carcinogenezei printr-un carcinogen viral, la varsta tanara ;
• perioada de latenta de 15-20 de ani, in care leziunile sunt stationare sau chiar involueaza in functie de anumite conditii ;
• cancerizarea propriu-zisa, prin participarea unui factor cocancerigen promotor care, din nou, poate fi o infectie herpetica.

Mai recent a fost remarcata legatura dintre infectia cu HIV si detectarea modificarilor citologice legate de HPV (Feringold si colab.-1990). Este posibil ca studierea imunosupresiei indusa de HIV sa poata clarifica legatura dintre imunitatea mediata celular, infectia cu HIV si neoplazia cervicala.

Studiile efectuate au implicat si alti agenti infectiosi: citomegalovirusurile, Mycoplasma, Chlamidia, Trichomonas , considerand putin probabila o corelatie etiologica directa a acestora cu cancerul cervical, dar se confirma rolul lor de covariabila a poluarii sexuale.

Rolul carcinogen posibil al sexualitatii per se

Majoritatea studiilor au aratat o legatura intre cancerul colului uterin si starea maritala, paritate si chiar indicatori ai unei activitati sexuale promiscui, cum ar fi varsta debutului vietii sexuale si numarul de parteneri sexuali.
• Debutul precoce al vietii sexuale: un procent mai ridicat de bolnave decat martore au avut debutul vietii sexuale sub 20 de ani.
• Varsta la prima casatorie : studii efectuate pe diverse populatii raporteaxa fara echivoc o proportie mult mai mare de casatorii precoce (sub 20 de ani) la bolnavele cu cancer in raport cu martorele. Peters si colab. au relatat ca intervalul dintre menarha si primul act sexual pare a fi mai important decat varsta primului act sexual, legand mai degraba riscul cancerului de col uterin de varsta sexuala decat de varsta cronologica.
• Casatoriile multiple : majoritatea autorilor indica un exces mediu de 70-80% in favoarea bolnavelor, in raport cu martorele. Riscul de aparitie al neoplaziei intraepiteliale a colului uterin si a cancerului invaziv al colului uterin creste odata cu numarul partenerilor sexuali. Acest efect pare a fi independent de varsta primului act sexual, fumat si de utilizarea contraceptivelor orale.
• Frecventa coitului este un parametru care ar putea fi luat in considerare numai in masura in care frecventa crescuta ar putea oferi posibilitatea sporita pentru un purtator masculin de a transporta un agent cancerigen pe colul uterin.

Rolul metodelor anticonceptionale locale

Tipul obstructiv de contraceptie apare in mod net a fi un element protector fata de cancerizare (Terris si Oalmann, Wright si colab.). De aici s-ar putea deduce ca o bariera protectoare impiedica agentul carcinogen sa ajunga la col, de unde si incidenta mai scazuta a cancerului colului la femeile care folosesc metode anticonceptionale locale.

Factori de risc locali - genitali

Fiziologici - antecedente obstetricale - CCU asociat cu sarcina

Teoretic, gravidele, la care examenul citohormonal este obligatoriu, ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. Insa, fie ca nu se practica un examen sistematic, fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida, se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina.
Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila, asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc, cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate, cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere, cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU.

Patologici - stari precanceroase cervicale - displazii severe


• Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere, nesuturate,cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. De aici, necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni.
• Leziuni inflamatorii : cervicitele acute, dar in special cele cronice (erozive, ulcerate, ulcero-vegetante, scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor, ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia, existand pericolul aparitiei CCU.
• Leziuni distrofice : displaziile, discutate pe larg intr-un capitol urmator.
• Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. Polipul mucos este un adenom, localizat la nivelul mucoasei endocervicale. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse, realizand adenomatoza cervicala difuza. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina, ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar), fie localizat initial cervical (polipul colului uterin).
Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical, urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocol-endocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru, forma vegetanta.

In concluzie, starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient, ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului, indiferent de natura lor, motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere - LAS.

si eu m-am rupt groaznic la nastre iar la 1 luna dupa nastere s-a desfacut o cusutura si asa am ramasdar nu am facut nici un test ca mi-e cam teama

eu folosesc REGIVIDON de aproape 2 ani si sunt multumita

dar cu steriletul nu o sa ai probleme? ..parca am auzit eu ceva ca poti ramane si cu el ...

asa e.eu am 2 vecine care au ramas insarcinate cu tot cu sterilet

sa va povestesc cum a venit pe lume RARES minunea asta mica a mea ...
am avut sterilet 5 ani implineam in martie 2006 si eu lam scos prin septembrie 2005 .....numi venise ciclu vreo 2 luni si ma balonasem foarte mult ..,nu aveam nici un fel de simtome sau dureri de burta ...am luat teste de sarcina ..nu gravida ...mam dus la dr si mi la scos ...era NEGRU ....si mia spus ca puteam sa mor mi sa infecta inauntru .....o saptamana ma tinut in spital cu antibiotic injectabil.....dupa vreo 2 luni am ramas gravida ...lam tinut normal .....diferenta mare dar acum e lumina ochilor nostri si viata noastra si copii il iubesc ,nu este zi sa nui aduca ceva de la sc......
sper ca nu vam plictisit

flori aai spus o poveste minunata aici !!! ma bucur pt minunea voastra ..am ramas masca cand am citit ca poti ramane gravida cu sterilet //!!! chiar nu am stiut ..eu iau pilule..

cancerul la col.....da acum 13 ani mama mea avut,am fost la mare si deacolo a inceput sa aiba o scurgere urata,s-a dus la dr si acolo i-a zis sa plece urgent la spitalul polizu pentru analize,ca nu e bine ce vede el,a ajuns acolo si soc pentru noi toti,avea cancer la col in prima faza,a stat internata vreo 4 luni,tratamente chimioterapia,operatie,citostaticesi tot ce era de facut,a fost una dintre marile norocoase care a invins aceasta boala,a scapat cu viata,ovare,uter tot afara,acum e bine multumim lui dumnezeu ca a tinut cu noi.
acum ,nasa ei de cununie i-a aparut la un san un nodul,nu a dat importanta si i-a aparut si la celalat,de acolo s-a dus la col,la cap la coln,la oase si este in metastaza,i-au dat dr 4 luni de viata,acum mama mea are grija de ea,nu mai este constienta nu mai poate merge....o durere mare

vai ... imi pare rau !!!

IMI PARE RAU SA AUD DE ASEMENEA CAZURI IN FAMILIILE VOASTRE.IMPORTANT CRED CA ESTE CA TOATE FEMEILE SA FACA UN CONTROL REPETAT,IAR VIZITA LA GINECOLOG SA FIE DACA NU FRECVENTA,MACAR O DATA LA O JUMATE DE AN

oooooooooofffffffff fetelor imi pare rau pt nasa lu mama ta ,bravo pt mama ta ca este bine si a depistat la timp .si pt tine flori bine ca te-ai dus la timp la doctoru ca doamne fereste ce se putea intimpla offffffffffff fetelor cite cazuzi sunt in romania asta as suntem noi lasa ca imi trece durerea ,dar ui ce se poate intimpla .

si eu merg anual la gionecolog ... ar trebui sa mai fac o vizita ..ca a trecutr ceva vreme ... si am fost nepasatoare ..dar doamne fereste ..cate se pot intampla ...

asa este fetelor,macar o data pe an,ca la 6luni sigur nu ne ducem,un papanicolau nu strica,luna viitoare am si eu in program o vizita la ginecolog pentru un papanicolau si o lama....
nasa mamei mele,s-a stins din viata,maine o inmormanteaza,Dumnezeu s-o ierte!

condoleante , imi pare rau !

condoleante....

pastile nu mai iau de ceva timp ,ca oricum uitam sa le iau si uite asa au aparut 2 bebei.dar am reusit anu trecut in octombrie dupa multe analize, sa imi pun sterilet,si sa stiti ca ma simt bine si nu mai am problema ca uit pastila
si la ginecolog ma duc la jumate de an sigur

eu iau pastile ...de 2 ani cred ..culmea ca nu mi se intampla sa uit ..

e bine eu pe amandoi i-am facut exact dupa ce am uitat pastila.uitam sa o iau si dupa 3 zile venea beleau ,lasa ca fac pauza si uite asa am 2 copii

si eu am inceput sa iau pilule acum 1 an si nu le`am uitat niciodata

AM MAI UITAT SI EU...DAR REBUIA SA LE IAU SEARA SI LE LUAM DIMINEATA SI NU S-A INTIMPLAT NIMIK

da am patit si eu ...

Din nefericire, sau poate din fericire, depinde cum privesti, eu nu ma impac deloc bine cu pilula contraceptiva! timp de 2 ani am incercat diverse tipuri sub supravegherea si la sfatul medicului, insa efectele adverse sunt prea puternice (dureri constante de cap, dureri constante de sani, stari de greata si voma..etc.) si ma determina sa caut alta metoda contraceptiva!

Afla adevarul despre efectele negative ale anticonceptionalelor
publicat pe 16 Martie 2009

Adevarul este ca anticonceptionalele sunt MEDICAMENTE, insa unele diferite, in sensul ca nu sunt folosite decat rareori ca metoda curativa, ele reprezentand in primul rand un mijloc de protectie impotriva unei sarcini nedorite. Insa ca orice medicament, si anticonceptionalele prezinta efecte negative, peste 100 ca numar.

Anticonceptionalele folosesc hormoni, iar echilibrul endocrin este foarte sensibil, odata perturbandu-l efectele secundare incep, incet-incet, sa apara pe parcursul a multor ani.

S-a demonstrat prin studii clinice ca incidenta infarctelor cardiace si accidentelor cerebro-vasculare sunt cu 40% mai frecvente la femeile care iau sau au luat anticonceptionale, iar incidenta cancerelor (cancer de col uterin, de san, ficat, ovarian) este de 6 ori mai mare la femeile care au luat anticonceptionale fata de cele care nu au folosit, pe cand la fumatoarele care au folosit anticonceptionale riscul este de 22 de ori mai mare. Efectele negative ale anticonceptionalelor sunt mai agresive odata cu inaintarea in varsta, crescand de la 35 de ani in sus.

Cele mai folosite anticonceptionale sunt cele combinate si cele monohormonale. Cele combinate contin cantitati mici de estrogen si progesteron, actionand impotriva unei sarcini prin inhibarea ovulatiei, modificarea endometrului si ingrosarea glerei cervicale (mucusului). Cele monohormonale contin cantitati mici de progestagen si protejeaza impotriva sarcnii prin ingrosarea glerei cervicale.

Care sunt efectele negative ale anticonceptionalelor?

Aceste efecte negative sunt multiple si fiecare femeie ar trebui sa le cunoasca inainte de a folosi anticonceptionale. Dintre cele mai periculoase (si deloc rare) efecte secundare enumeram:

• La nivelul aparatului genito-urinar: anticonceptionalele produc sangerari intermenstruale, modificari ale secretiei cervicale, amenoree post-medicatie, cresterea in dimensiuni a fibromului uterin (daca exista), agravarea endometriozei, infectii vaginale (candidoza), durerea la contacte sexuale, scaderea secretiei de testosteron la femei care produce scaderea libidoului, scaderea lubrefierii vaginale, infertilitate.
  
• Creste riscul de cancer ovarian, uterin, de col uterin, sani si ficat
  
• Afecteaza sistemul cardio-vascular, avand risc pentru hipertensiune si tromboza
  
• Lanivelul pielii produce urticarie, eritem, cloasma.
  
• La nivel ocular : discomforul corneei in cazul folosirii lentilelor de contact precum si tulburari de vedere
  
• Sistemul nervos central: migrene, tulburari psihice, tulburari ale somnului
  
• Afectarea ficatului si a vezicii biliare: creste riscul de cancer hepatic, risc de hemangiom hepatic (o tumara foarte vascularizata), cresterea transaminazelor, risc de litiaza biliara (pietre la fiere), cresterea concentratiei de colesterol in sucul biliar, incetinirea evacuarii sucului biliar in intestin (vezica lenesa)
  
• La nivelul sanilor: sensibilitate, marire, durere, secretie, cancer
  
• Risc de edeme
  
• Toleranta scazuta la glucoza si diabet
  
• Modificari ale greutatii corporale
  
• Tulburari gastro-intestinale: constipatie, meteorism (agitatie intestinala), greata, voma
  
• Malformatii ale viitorului copil
  
• Hirsutism (cresterea excesiva a parului pe corp)
  
• Scaderea imunitatii
  

Este bine sa cereti informatii de specialitate privind riscurile utilizarii contraceptivelor si sa cititi prospectul inaintea utilizarii.