Datini si obiceiuri de Craciun

mos nicolae,sorcova,ignatul... plugusorul..

anul trecut

la taiatul porcului

aici tataia il prajea


aici la datini

ursiii

cu tati la ursi

din ce zona esti Georgiana...e tare frumos la voi

noi suntem din moldova(comanesti,judet bacau)e fff frumos de sarbatori aici
haideti sa va arat:

e foarte frumos si sunt si renumiti ursii de la comanesti,de la darmanesti si asau

Super !
Eu sunt de loc din Piatra Neamt si am amintiri frumoase legate de sarbatorile de iarna .

super tari pozele flori...e un barbat adevarat micul rares

da era tare harnic ..si nu ia fost frica deloc

FRUMOASE POZE FLORI .ALEX AI TOT ASA CA RARES NU SO MISCAT DELOC DE LINGA PORC PINA O O FOST GATA TAIAT DE TOT.DAR NU AM AVUT APARATU LA MINE SA-I FAC POZE LAM UITAT ACASA ASA DE RAU MIO PARUT
SI LA NOI TOT ASA SUNT OBICEIURIEL CU TAIEREA PORCULUI

o sa mai fac poze in 20 ca taie cumnata porcul.......
la raul e groaza ..nui place sa stea ca miroase .....

Poporul nostru, plin de traditii si obiceiuri, se poate lauda ca sta foarte bine cand vine vorba de sarbatoarea Craciunului. Va mai amintiti cand erati copii si mergeati sa colindati? Sau cand veneau cei mari cu capra sau cu ursul, cu tobe, fluiere si alte minunatii? Cand stateam la caldura sobei cu parintii si bunicii si eram atat de fericiti cand puneam cate un globulet?


Impodobirea bradului

Care ar mai fi farmecul Craciunului fara brad, fara miros de brad, fara globulete, ingerasi, lumini, bombonele si cadouri? Traditia spune ca bradul trebuie impodobit in seara din 24 spre 25 decembrie si ca trebuie tinut in casa pana la sfantul Ion. Din pacate, brazii artificiali castiga teren in fata celor naturali, dar, oricum ar fi, bradul nu trebuie sa lipseasca din nicio casa, pentru ca…. Mosul nu vine intr-o casa fara brad.



De Ignat, pe 20 decembrie se taie porcul. Se spune ca la taierea porcului nu au ce cauta persoane miloase deoarece animalul moare greu, carnea nu este buna, plus ca milosul il supara pe Dumnezeu. Dupa ce porcul nu mai misca, acestuia i se face pe cap o taietura, in forma de cruce, peste care se pune sare.
In ziua de Ignat nu se face curatenie sau alta treaba in afara de taierea porcului.

Colindatorii umbla din casa in casa si au pregatit un intreg scenariu compus din dansuri, gesturi si cantece. Colindele sunt forme de a ura sanatate, rod bogat, implinirea tuturor dorintelor, toate cele bune in general. Colindatul este o traditie extrem de raspandita la romani. Cei care nu vor sa primeasca colindatori, tin poarta inchisa sau nu le ofera daruri, incalcand regulile acestui obicei.

eu consider ca cele mai frumoase datini si obiceiuri sunt in Moldova si Maramures

Decembrie este, probabil, cea mai asteptata si mai indragita luna a


anului. De toata lumea, dar in special de copii. Este luna in care


temperatura scade mult, iar zapezile cad in cantitati mari, natura


oferindu-ne astfel placerea de a schia, a patina si mai ales de a
merge

cu sania la derdelus. Dar, marile bucurii pe care ni le aduce aceasta


ultima luna a anului sunt Sarbatorile Craciunului, cu toate
credintele si

datinele care le insotesc.

Primul semn ca se apropie
Sarbatorile este dat de Sfantul Nicolae: in

fiecare casa, copiii - dar si unii adulti - isi pregatesc ghetele,
lustruindu-

le si punandu-le langa usa. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie,
atunci

cand Mos Nicolae trece pe la toate gospodariile pentru a lasa cate
ceva

in ghete: cadouri pentru cei care au fost buni si cuminti, sau cate o
nuia

pentru cei neascultatori.

Tot pana in Craciun, pe 20
decembrie, peste sarbatoarea religioasa a

Sfantului Ignatie Teoforul se suprapune datina romaneasca de taiere a


porcului - Ignatul. In acea zi se pregatesc bucatele traditionale
pentru

Craciun: carnati, caltabosi, jumari, sangerete, slanina sau sunca
etc.

Tot atunci se toaca si carnea pentru sarmale, iar pulpele se
transeaza

pentru friptura. Unele dintre preparate se pun la afumat (carnatii,


slanina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat dupa sacrificare,
gospodarul

face “pomana porcului”: ofera celor care l-au ajutat la taiat (uneori
si

vecinilor) sorici, carne proaspat prajita si un pahar de vin (sau
tuica

fiarta in anumite zone). In putinele zile ramase pana la Craciun,


gospodinele fac piftie (racitura), sarmale, cozonaci cu nuca, mac si


rahat (sau branza si stafide), placinta si prajituri diverse. In
acelasi

timp, incepe curatenia in casa si in curte, impodobirea locuintei si


pregatirea hainelor pentru Sarbatori.

Odata finalizate toate
pregatirile, gospodinele pun din fiecare fel de

mancare cate ceva intr-un cos de nuiele, plus o sticla cu vin, si duc


acest cos la biserica, in seara de ajun, pentru sfintire.

Pe
24 decembrie, in aceasta zi de Ajun a Craciunului, incepe marea


Sarbatoare a Nasterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de


colindatori, care pornesc din casa in casa, cu o traista incapatoare
pe

umar, pentru a le ura gazdelor fericire, sanatate si prosperitate.
Aceste

colinde sunt creatii populare cu text si melodie, care contin mesaje


speciale (religioase sau satirice la adresa celor urati).
Colindatorii

vestesc nasterea Domnului, ureaza gazdelor sanatate si bucurii,


primind pentru aceste urari cozonac, prajiturele, covrigi, nuci, mere
si

chiar colacei - pe care gospodinele care respecta traditia le-au
pregatit

cu mult timp inainte. Diferind doar destul de putin, colindele
religioase

sunt foarte asemanatoare in toate zonele tarii, cele mai cunoscute si


apreciate fiind: “O, ce veste minunata”, “Steaua”, “Trei pastori”,
“La

Vifleim colo-n jos”, “Cantec de Craciun”, “Aseara pe inserate”.


Pe langa acestea, al caror subiect este Nasterea Domnului, romanii mai


fac urari prin intermediul unor alte colind, create pe baza unor
obiceiuri

laice: "Plugusorul", "Capra", "Ursul", "Sorcova".

"Capra"
este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care


tine deasupra capului un bat in varful caruia este cioplit un fel de
cap de

capra. “Falca” de jos a “caprei” este mobila, astfel incat gura
acesteia

se poate inchide sau deschide, dar mai ales poate “clampani”, facand


un zgomot specific. In jurul caprei canta si danseaza alti
colindatori

mascati si costumati specific, unii dintre acestia fiind
instrumentisti cu

acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel, cu
umor,

care provine dintr-un stravechi ritual agricol, practicat pentru a
aduce

rodnicie in anul ce vine. Pe vremuri, in fata caprei se aruncau
boabe de

grau, orz
sau porumb. Asemanator cu “Capra” este obiceiul de a umbla

cu “Ursul”, aceasta datina avandu-si de asemenea originea intr-un
cult

geto-dac, ce urmarea fertilizarea si purificarea solului si a
gospodariei.

Ursul este intruchipat de un flacau care poarta pe cap, pe umeri si
pe

spate blana unui astfel de animal, avand in jurul urechilor niste
ciucuri

rosii.

In timp ce ursul mormaie si joaca in ritmul tobelor si
al fluieraturilor,

ursarul striga: “Joaca bine, mai Martine, / Ca-ti dau paine cu
masline”.

“Ursul” este insotit de un grup de colindatori mascati si costumati,
care

reprezinta diverse animale sau personaje si care il atata prin
strigaturi.

La sfarsit, toti le ureaza gazdelor multa sanatate, fericire, recolte


bogate, mese imbelsugate si la multi ani.

Nu putem incheia
fara a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina

Bradului de Craciun - o practica veche, pe care unii o considera
chiar

mai veche decat crestinismul si care simbolizeaza “pomul vietii”. Cei


care ii atribuie o semnificatie crestina spun ca bradul este “pomul


cunoasterii binelui si raului”, impodobirea acestuia cu mere rosii


amintind de pacatul originar. De altfel, asa a fost consemnat istoric


primul brad impodobit despre care vorbesc documentele: in anul 1605,


a fost inaltat la Strasbourg, intr-o piata publica, un brad impodobit
cu

mere rosii. Aceasta traditie germana a cucerit rapid Europa, dar si –


mai apoi - America si restul continentelor, prin intermediul
colonistilor

care au populat Lumea Noua. In zilele noastre, in ajunul Craciunului,
in

fiecare casa se impodobeste cate un brad (cu beteala, globuri,
figurine,

ghirlande, bomboane, artificii si lumanari sau beculete). Noaptea,
Mos

Craciun aduce daruri, pe care le pune sub brad.
Bineinteles, numai celor care merita .



SUPERSTITII LEGATE DE
SARBATORI





Vinerea Mare este ziua in care a fost crucificat Iisus si multe
superstitii

sunt legate de aceasta zi., majoritatea referindu-se la pâinisoarele
cu

cruce. In Vinerea Mare, oamenii din Devon au spart bucati de ceramica
cu

credinta ca cioburile ascutite pot taia, simbolic, trupul lui Iuda,
tradatorul.

In aceasta zi nu se spala rufe, deoarece se crede ca viata celui care
spala

aceste haine poate fi spalata odata cu rufele. Nici fierarii nu bat
cuie in

aceasta zi,
provenind

tot de la simbolul crucificarii.
Se
spune ca:

...e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de


vasc. Aduce noroc.


...lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata


peste an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de
pagube.


...in ziua crucii nu trebuie sa mananci
fructe care contin semnul crucii in interior: nuci,

mere.
...cel care moare in vinerea
Pastelui, va ajunge direct in rai.
...daca te tunzi in vinerea
Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.
...aduce ghinion sa porti pantofi noi de
Craciun.
...un cer senin de
Craciun anunta un an roditor.
...daca bate vantul de Craciun, anunta
ghinion.
...nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa
se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.
...acel obiect pe care il tii in
mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana

imediat
dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca
tii bani in

mana, vei
merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu


dragostea
tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.
...dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se
implineasca.
...aduce ghinion daca agati
calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
...aduce ghinion sa intorci fila de
calendar inainte ca ziua sau
luna sa se
incheie.
...aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un
ban in buzunar, e bine sa
aveti bani (mai ales

noi) in fiecare
portofel.
...e bine sa nu va
gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.
...primul om care va trece pragul in prima zi
din noul an va influenta tot anul. Persoanele

blonde sau
roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
...prima persoana care va suna sau va bate la
usa in prima zi din noul an trebuie primita.

Daca prima
persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va
fi un

an
norocos.
...nu trebuie sa aruncati nimic din casa
in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca

ceva sau cineva
sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!
...faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in
prima zi a noului an

pentru a va merge
bine la serviciu tot anul.
...nu spalati nimic in prima zi a noului
an.
...prima zi din noul an trebuie sa va
gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea

anului nou sa
faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.
...imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie.

...nu
spargeti nimic in prima zi a noului an.
...nu plangeti in prima zi a noului
an.
...faceti mult zgomot la miezul noptii
pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)
...nu imprumutati bani si nu faceti
datorii pe 1 ianuarie.
...e
semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.
...e semn rau daca stranuti in noaptea de
Anul Nou.
...aduce noroc sa mananci carne de porc
sau linte de Anul Nou.
...Anul Nou va fi luminos si bun daca se
lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.
...in
dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii
familiei.
...e bine sa va imbracati in rosu in
noaptea de Revelion.
...nu injurati si nu folositi cuvinte
urate in ajun de An Nou.
...lasati usa, geamul, dulapurile deschise
in noaptea de Anul Nou.
...ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.
...daca faci baie in ziua de Craciun, vei
ramane curat tot anul.
...daca mananci mere in ajun de Craciun,
vei fi sanatos tot anul.
...copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.




CURIOZITATI

Destin. In unele locuri, traditia spune ca ziua in care cade
Craciunul ar fi

foarte importanta pentru destinul oamenilor. Daca-i luni /N-o sa ai
ani

buni. Daca e marti/ La toti ai sa imparti. Craciunul daca-i joi
/Foame-o fi

apoi. Dar daca e vineri /Numeri anii tineri. De-i sambata
Craciun/Avea-vei

un an bun. Craciun duminica de vei avea /Sa te astepti la iarna
grea…

Raposatii. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a
lua parte

la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca


acestia sa poata pleca. La miezul noptii si natura devine stranie. Se


povesteste ca animalele vorbesc precum oamenii, ca albinele se agita
in

stupi, ca animalele ingenuncheaza in grajduri… La prima bataie a
ceasului

in noaptea de Craciun, arborii fructiferi infloresc. Florile dispar
insa la cea

de-a douasprezecea bataie a pendulei.

Sfintirea Mesei de Ajun



Cand
cocosul vesteste miezul noptii, spre Ajun, gospodinele se scoala ca sa moaie
turtele. Clitul de turte se scoboara de la locul de unde fusese pus ca sa se
usuce si sa fie ferit de ochii si manile copiilor, se iau cate 3 - 4 turte, se
rup in doua ori in patru bucati si se moaie intr-o apa calduta in care s-a topit
zahar si apoi se aseaza pe fundul unei farfurii. Peste acest strat de turte se
presara zahar pisat, amestecat cu miez de nuca, asemenea pisat, sau numai jolfa,
julfa, jofa sau jufla de samanta de canepa.



Unele
gospodine indulcesc apa cu miere. Pe la targ sau chiar si prin sate, fruntasii
adauga si apa de flori, migdale si alte "bunatati" frumos
mirositoare.



Peste
acest strat se pune un alt rand de turte muiate, si iaras julfa sau miezul de
nuca, si astfel se urmeaza pana se umple blidul, peste care se presara zaharul
sau miezul de nuca; alteori, turtele se ung cu miere, caci deasupra nu se pune
niciodata julfa.



Gospodinele cari, din pricina nevoiii, nu au turte, taie felii de pane
de targ si le indulcesc in apa cu zahar, punandu-le apoi pe farfurii in locul
turtelor, caci ajun fara turte sau "turte-rupte" n-ar sta frumos pentru cinstea
casei.



Cand
lucrul acesta este ispravit, femeia merge in "casa cea mare" sau in "casa de
dincolo",-odaia care este pastrata curata,- aseaza pe masa de sub icoana cea mai
frumoasa fata de masa pe care o are, iar pe mijlocul ei pune o sticla de vin
rosu, prohir, iar la lipsa alb. La dreapta sticlei pune o farfurie cu turte,
iar in cealalta parte o farfurie,
jumatate cu bob facalit sau facaluit, - sleit, dupa cum se spune prin Muntenia,
- cu ceapa prajita pe deasupra, iar cealalta jumatate este plina cu perje
fierte. In cele patru cornuri sau colturi ale mesei se aseaza cate un colac, iar
in lipsa, cate un sfert de pane. Intre colacii din dreapta se pune cate un fuior
de canepa, bine periat, zicand unii ca acesta este barba lui Mos-Craciun;
adevarat, e un mic plocon preotului; prin alte parti, "fuiorul popii" se da de
obiceiu in ajunul Bobotezei.



Prin
jud. Neamt, gospodinele pregatesc, pentru masa preotului, bors cu matere,
plachie cu righi, - hribi, hrighi, - galuste, salata de masline cu otet si
ceapa, pere fierte, tocmagi cu zahar, grau indulcit cu miere, s. a.



Prin
jud. Suceava, se pun pe masa cele mai bune bucate de sec. "Nimeni n-are voie sa
descopere masa pana nu intra preotul pe usa. Tot asa n-are dreptul sa guste din
masa, caci se crede ca unul care ar face acest lucru, ar face bube. Preotul
canta si apoi sta pe laita dupa ce blagosloveste intreaga masa. Ia si gusta din
fie­care fel de mancare. Barbatul destupa sticla cu vin si cinsteste pe preot.
Preotul face urarile cuvenite in legatura cu venirea sarbatorilor. De-i glumet,
mai spune cate o gluma; gusta din masa si cei ai casei, si ceea ce le-a ramas,
dau si la alti megiesi, ca Dumnezeu sa primeasca".



In
acest timp, afara arde catuia cu tamaie. Ca plata preotul ia gologanii pe cari
ii gaseste sub fata de masa, pe cornul mesei din fata si din dreapta, cei doi
colaci din dreapta precum si o parte din vinul din sticla. Dascalii poarta pe
umar dasagii cu colaci, ajutandu-se la aceasta si de alti oameni din sat sau
ucenici dela strana.



Prin
Bucovina se pune pe masa grau fiert, crezandu-se ca datina a ramas de cand Maica
Domnului si cu Iisus
Hristos au bine­cuvantat graul samanatorului ce le-a aratat drumul spre
Egipt cand Jidovii lui Irod cautau prunci :



De
doi ani si mai in jos,

Ca
s-omoare pe Hristos.



Fetele pun repede sub prag cate o spelca, - ac de par, - ca sa treaca
preotul peste dansa. Dupa ce va trece, fata va lua-o si va pune-o in cap, va
dormi noaptea cu dansa si astfel isi va visa vii­torul sot.



Alte
fete pun grau pe patul unde va sta preotul, ca sa se ma­rite in caslegile viitoare.



Alte
fete roaga neaparat, prin mamele lor, pe preot sa stea cat de putin pe laita si
sa guste din masa; altfel nu vin petitorii de graba.



Dupa
ce iese preotul si cardul de copii din casa, gospodinele matura numai decat
casa, ca sa fie ferita de purici peste vara. Unele femei pun cateva graunte sub
asternutul unui pat, unde va sedea preotul, ca sa-i stea clostele pe oua.
Preotii stiu acest lucru, stau putin pe pat, caci daca nu stau, femeile ii
pandesc pe furis si-i petrec afara cu cociorva pe la spate, asezandu-se apoi
dansele pe locul unde trebuia sa seada preotii.



Datina de a umbla preotul cu Ajunul, ca sa sfinteasca masa si sa
vesteasca enoriasilor Nasterea
Domnului, este, de buna sama, foarte veche. Diaconul Paul de Aleppo, notarul
si insotitorul pa­triarhului Macarie al Antiohiei, calatorind in terile noastre
pe aproape de jumatatea veacului XVII, inseamna urmatoarele: "e de observat ca
in aceasta tara se obisnueste in seara despre Nasterea lui Hristos, ca toti
preotii din diferite targuri, insotiti de sarmani, de ceteti si de coristi, sa
se duca in carduri, purtand icoane si sa umble prin norod toata noaptea,
vizitand casele boierilor si urandu-le bucurie. Astfel umbla ei toata noaptea,
cantand Nasterea lui Hristos".



Ca
nu-i vorba de colindul de seara al tineretului, ci de ve­stirea Nasterii si
sfintirea mesei, dovedesc sirele urmatoare, cari ne vorbesc despre colindatori :
"Tot asemenea faceau lau­tarii, tobosarii, flautistii, colindand in cete toata
noaptea urmatoare cu lanterne pe la casele
boierilor celor mari".



Fiindca de obiceiu prin cele mai multe parti poporul, adica parohia unui
preot, este foarte mare, foarte raspandita, preotul porneste cu ajunul inca de
cu noapte; poporanii stiu aceasta si se pregatesc . De pe la poarta preotul
incepe sa cante "Nasterea ta, Hristoase..."; intrand, da tuturor celor din casa
sa sarute icoana.



La
Romanii de pe langa Suceava si prin unele parti din Mol­dova, nu se face cina de
seara ca in partile Cernautilor, ci atunci se mananca, la venirea preotului.
Dupa ce a venit si a blagoslovit masa,
cei din casa se aseaza la masa .



Prin
Bucovina, unele femei isi invata copiii sa zica atunci cand aud pe preot cantand
in casa, de cate trei ori: "gainile se oua",
cu credinta ca astfel gainile se vor oua in sir tot anul.



Prin
Ardeal, precum de pilda in Tomnatec, femeile tipa, - arunca, - foc cu cenusa
dupa preot, ca sa nu-i manance purecii peste vara .



Alte
gospodine iau un linguroiu de grau fiert si indulcit cu miere, care se afla pe
masa, si arunca de trei ori in pod, prinzand pe cel ce
cade si pastrandu-l pana in
ziua cand se scot albinele.



Atunci se ia acel grau si se pune sub stiubeie, zicand albinelor
:

- Asa
sa fiti de roditoare si de cinstite, precum este graul.

Cu
acest grau din ajunul Craciunului si cu aghiasma de la Boboteaza se stropesc
gradinile ca sa rodeasca.



Indata dupa plecarea preotului, gazda, dand ceva turte celor din casa,
pleaca prin vecini cu alte turte si bucate, spre a le da de pomana, pentru sufletul mortilor,
pentru sanatatea celor vii si pen­tru rodul
campului.