Copiii, o POVARA sau CEL MAI PRETUIT DAR(concurs)!

impresionanta povestea ta Ramona, ma bucur ca ai luat o decizie buna pt tine si pentru copii, sincer cred ca mi-as fi dorit mai mult sa fiu in pielea ta( desi-mi iubesc sotul mai mult decat orice pe lume) decat sa-mi vad copilul la 1 pas de moarte. povestea scrisa de mine a fost scrisa intr-un stil optimist, gandindu-ma ca astfel, va fi o incurajare pentru mamicile care trec prin clipe grele cum am trecut noi!....nu e simplu sa nu-ti vezi copilul 5 zile sa nu-l tii in brate pana la 3 luni, nu e simplu sa-l vezi conectat la aparate ( era plina de catetere, cateterisme, tuburi si tubulete, masti, branule, perfuzii.......nici nu se vedea.......iar medicii nu-mi dadeau nici o speranta) eram la 400 de km de casa singura....fara nici o vizita, intr-un salon unde mamicile erau cu copii lor in brate, veneau si plecau.....primeau vizite....si vorbeau majoritatea numai ungureste......se poate si mai rau....vezi? si desi am trecut prin ce am trecut......nu am considerat nici o clipa ca poate fi o povara copilul......asa ca bucura-te cai ai copiii sanatosi........multa sanatate iti doresc si sa fiti fericiti!

ramona , ma impresionat povestea ta , si a hellenei , ff frumoase cu bune , triste si fericite momente !
si eu am fost o mamica tanara si stiu cum este , prima fetita am nascuto la nici 19 ani ... deci va felicit pt curajul si puterea voastra !
aveti copilasi minunati fetelor , sa va traiasca si sa va bucure in fiecare zi!

Ramona m-a impresionat tare mult povestea ta...Si a ta Hellena parca e rupta dintr-o drama...Imi pare rau ca a trebuit sa treceti prin atatea momente grele...Bine ca suneti fericiti acum...restul nu mai conteaza!

multumesc scumpetea, multumesc simona..........se spune ca dumnezeu ne pune la incercare cu ce iubim mai mult! Uneori viata nu e intotodeauna cum ne dorim, dar parca toate lipsurile, tristetile si lacrimile sunt sterse cand ne vedem copiii zambind!

Ai mare dreptate!Cateodata imi doresc sa fiu iar copil ca sa nu mai am atatea griji...dar ma trezesc repede la realitate cand ma gandesc ca altii o duc mai rau!

analis a scris:Ai mare dreptate!Cateodata imi doresc sa fiu iar copil ca sa nu mai am atatea griji...dar ma trezesc repede la realitate cand ma gandesc ca altii o duc mai rau!

intotdeauna e loc si de mai rau deci,sa multumim domnului pt ceea ce avem si sa ne rugam sa ramana macar asa trebuie sa facem fata la toate incercarile care ne ies in cale...

DA ASA ESTE FETELOR ! MULTA SANATATE VA DORESC , SI TOT BINELE PT VOI SI COPII VOSTRII

MAI ASTEPTAM POVESTIOARE NOI!

multumim simona la fel si tie!

MULTUMIM

Sanatate multa va dorim!
Povestioarele sa vina! Noi le asteptam!
Premiile sunt superbe!
Am intrat pe site si nu mai vroiam sa plec!Vazusem si o pudra superba!

tare bine era daca se termina mai repede concursul asta si aparea altul nou ...zic asta pt ca majoritatea fetelor au venit cu poze sau gresesc?

Rebecca este copilul pe care l am dorit de la 18 ani....dar sotului meu i a fost frica , lui..nu mie....dar asta e alta poveste.Eu zic ca, Rebecca este copilul care a venit la mine odata cu MARTISORUL

Copiii sunt viata mea.Nu imi pot imagina o viata fara copii sau copil ( cum e cazul meu).Atat de mult m am rugat de el sa facem un bebe mic...ca ..pe la sfarsitul anului 2006 am inceput sa visez numai bebelusi...si am fost nevoita sa ii dau un ultimatum...ori fecem un bebe al nostru ori.....

Asa ca la inceputul anului 2007 ne am pus pe treaba...dar nimic ianuarie...nimic februarie....a venit si luna martie.Luna martisorului...si pentru ca nu port martisor in piept,eu am obiceiul sa imi pun snur la mana,sa mi l lege un barbat cu 3 noduri si sa imi pun o dorinta,iar la sfarsitul lunii sa il rupa cu degetul mic( acest obicei il am de la bunica mea,nu stiu cat e de adevarat dar la mine intotdeauna a mers)..asa ca... i am spus sotului sa mi lege snurul la mana,,,si eu mi am pus dorinta:SA VINA BARZA LA NOI ANUL ACESTA

La sfarsitul lunii martie,dupa ce sotul meu mi a rupt snurul,am hotarta sa fac un test de sarcina......nu imi venea sa cred...eram insarcinata cu bebelul mult dorit...am pus mana pe telefon sa imi sun sotu; si sa ii spun ca dorinta mea se implinise...ca snurul isi facuse datoria....nici lui nu ii venea sa creada....

Ce sa va zic...stiti si voi ce momente superbe am trait...ce simiti ca puiul de om creste in tine...ce sentimente materne zac in noi..si se dezvolta pe parcurs...ce sentimente...si noi nicin nu stiam

Pana la prima ecografie Rebecca a fost BAIATUL meu.Daca nu i am promis la masinute si trenuri...Nici nu vroiam sa aud ca voi avea fata.Vroiam un baietel urecheat si chelios..asa ca tati...vroiam chiar sa ii pun si numele lui..Roberto

Atunci cand doamna doctor ne a spus ca o sa avem fetita...va spun sincer ca am fost dezamagita...nu imi venea sa cred...eu imi inchipuisem un viitor alaturi de un baietel,nu de o fetita

Dar pana acasa am uitat...si am inceput sa ma laud ca o sa am o fetita

Imi doream cu atata ardoare acest bebel ca nu a contat tratamentu l care l am luat in timpul sarcinii...nu au contat durerile...nu au contat internarile dese...nu a contat nimc...vroiam doar sa imi vad fetita sanatoasa

Pe 19 noiembrie 2007 Rebecca avenit pe lume cu 3.550 kg si 49 cm ,in urma unei operatii de cezariana...am vazut o din prima clipa..era superba...alba ca spuma laptelui si cun un par lung si negru ca abanosul...dormea...dupa masuratori si aspirari a ajuns in bratele mele....i am dat 3 pupici pe obrazul drept si i am soptit VIATA MEA

Am luptat si lupt pentr ea ( la varsta de 3 luni am fost diagnosticati cun retrad loco motor usor-nu e ceva foarte grav).Vizitele zilnice la doctor pentru proceduri si gimnastica ma fac mult mai puternica....primiii ei pasi m au facut sa uit de tot si de toate

Nu pot sa exprim in cuvinte ce inseamna Rebecca pentru mine...nu pot...asa face orice pentru ea ( ca orice mama,de altfel)...tot ce fac ,fac pentru ea...respir pentru ea....muncesc pentru ea...traiesc pentru ea...nu dorm pentru ea...ESTE VIATA MEA asa cum i am spus si la spital in primele ei minute de viata

Nu imi pot imagina viata fara Rebeccuta mea

Rebecca este bebelul care a venit in viata noastra odata cu MARTISORULUI

Rebe la cateva ore


Rebe la 3 luni


Rebe si mami acum


Rebe acum cateva zile-1 an si 4 luni

FOARTE FRUMOASA POVESTE IULIA AI O FETITA TARE SCUMPA SA VA TRAIASCA

mersi tare mult

sa va traisca fetelor ingerasii

te pup rebeca , esti o frumoasa si mami ta la fel!!!!!!!!!!!

super povestea voastra iuliana iar rebeca e o draguta!

bravo,fetelor,pentru povestile voatre emotionante sunt foarte frumoase

Buna ziua tuturor mamicilor. Va multumesc pentru curajul vostru de a va impartasi povestile voastre frumoase si emotionante. Va astept si in continuare, cred ca mai sunt mamici care nu si-au scris povestioarele. Voi urmari indeaproape postarile si am sa mai revin sa va sustin. Va multumesc totodata si pentru rabdarea duratei concursului.
Va doresc sanatate si numai bine.

multumim mult !!!!!!!!!!1

daca tot vor fetele .. o durata putin mai scurta de timp .. si binevoiti sa o modificati e ff bine !

poate pana pe 10 sau 15 aprilie ! daca e lumea deacord !

Bine Simona,
Concursul se va termina pe data de 12 aprilie, inclusiv. Iar pe 13 am sa anunt castigatorii. Multumesc si sper sa fie toata lumea multumita.

cosmetic.style a scris:Bine Simona,
Concursul se va termina pe data de 12 aprilie, inclusiv. Iar pe 13 am sa anunt castigatorii. Multumesc si sper sa fie toata lumea multumita.

multumim mult de tot !!!!

am sa trimit meil si mesaj la membrii sa ii anunt !

deci va asteptam pana pe data de 12 aprilie sa postati !

succes !